1. La data de 27.04.2022 s-a adoptat Ordinul nr. 765/2022 privind Procedura de restituire a impozitului pe dividende rezultat din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului (publicat în M. Of. Partea I, nr. 402 din 27.04.2022).
Cele mai importante prevederi:
Procedura adoptată prin Ordinul nr. 765/2022 reglementează impozitul pe dividende plătit în plus la bugetul de stat, rezultat din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului, după restituirea de către asociaţi sau acţionari a dividendelor încasate în plus de către aceştia sau după aprobarea situaţiilor financiare anuale în cazul dividendelor interimare distribuite şi neplătite, până la sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora.
În cazul în care din regularizarea anuală a dividendelor plătite ca urmare a distribuirii parţiale, au rezultat sume de restituit de la buget, plătitorul de dividende poate solicita restituirea acestora.
În situaţia în care s-a constată că sumele distribuite au fost mai mari decât dividendele datorate, se corectează debitele reprezentând impozit pe dividende declarate la organul fiscal central competent în administrarea obligaţiilor fiscale ale acestuia, prin depunerea unei declaraţii rectificative în care se evidenţiază suma reprezentând impozit pe dividende rezultată ca fiind plătită în plus ca urmare a regularizării anuale a dividendelor, după restituirea de către asociaţi/acţionari a dividendelor.
După depunerea declaraţiei rectificative, plătitorul de dividende depune la organul fiscal competent o declaraţie de regularizare/cerere de restituire a impozitului pe dividende. Această declarație de regularizare/cerere de restituire a impozitului pe dividende se depune numai după restituirea de către asociați/acționari a dividendelor distribuite în plus și până la împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere restituirea, respectiv de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire.
2. La data de 27.04.2022 s-a adoptat Ordinul nr. 705/2022 pentru aprobarea modelului documentelor prevăzute la art. 6 alin. (1) din OUG nr. 36/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecţie socială a salariaţilor în contextul conflictului armat din Ucraina, precum şi ca urmare a sancţiunilor internaţionale aplicate Federaţiei Ruse şi Belarusului (publicat în M. Of. Partea I, nr. 404 din 27.04.2022).
Cele mai importante prevederi:
Ordinul nr. 705/2022 aprobă modelul cererii, al declarației pe propria răspundere şi al listei persoanelor care urmează să beneficieze de plata indemnizației de șomaj tehnic în contextul conflictului armat din Ucraina, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului.
Indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut.
3. La data de 27.04.2022 s-a adoptat Legea nr. 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic (publicat în M. Of. Partea I, nr. 402 din 27.04.2022).
Principalele prevederi:
Legea nr. 111/2022 reglementează modul în care persoanele fizice pot desfăşura activităţi casnice în schimbul unei remuneraţii acordate sub formă de tichete de activităţi casnice.
Conform Legii nr. 111/2022 activitatea casnică este o activitate ocazională, necalificată, desfăşurată de un prestator casnic în legătură cu gospodăria/gospodăriile unei familii sau a/ale unei persoane singure, în calitate de beneficiar casnic. Activitatea casnică nu este efectuată în scop comercial şi nu se efectuează în beneficiul unor terţi. Această activitate include servicii de curăţenie/igienizare, spălatul/călcatul rufelor, servicii de croitorie, servicii de preparare a hranei, servicii de îngrijire corporală, hrănire, supraveghere a beneficiarului casnic dependent.
De asemenea, se definește prestatorul casnic ca fiind persoana fizică ce poate desfăşura activităţi casnice ocazionale în una sau mai multe gospodării, în schimbul unei remuneraţii acordate exclusiv sub formă de tichete de activităţi casnice.
Beneficiarul şi prestatorul casnic convin asupra activităţilor şi a numărului de ore sau a volumului de muncă, iar plata prestatorului casnic se face conform dispoziţiilor prezentei legi, cu tichete de activităţi casnice.
Durata zilnică a prestării activităţilor casnice pentru un beneficiar casnic nu va putea depăşi 12 ore, respectiv 6 ore pentru prestatorii casnici cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani.
Valoarea minimă a contribuţiei lunare pentru ca un prestator casnic să beneficieze de calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de stat, este contribuţia aferentă a minimum 85 de tichete de activităţi casnice. Valoarea nominală a tichetului de activități casnice este de 15 lei şi poate fi actualizată anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De asemenea, valoarea minimă a contribuţiei lunare nu poate fi mai mică de 25% din valoarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată. Pentru veniturile realizate din desfăşurarea activităţilor casnice, prestatorul casnic datorează impozit pe venit şi contribuţia de asigurări sociale.
Tichetul de activităţi casnice se poate achiziţiona de la oricare dintre agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, de la serviciile poştale, sau de pe Platforma electronică de evidenţă a desfăşurării activităţilor casnice. Platforma electronică de evidenţă a desfăşurării activităţilor casnice este accesibilă online şi/sau prin intermediul unei aplicaţii mobile, de pe orice dispozitiv electronic.
Beneficiarii casnici care au achiziţionat şi utilizat într-un an calendaristic un număr de cel puţin 600 de tichete de activităţi casnice pot beneficia gratuit, la cerere, în anul următor, de 75 de tichete de activităţi casnice. Aceste tichete acordate gratuit nu generează venit impozabil pentru beneficiarii casnici.