La data de 12 aprilie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar

Această lege reglementează relaţiile comerciale dintre furnizori şi cumpărători în cadrul lanţului de aprovizionare, cu privire la practicile comerciale neloiale săvârşite în legătură cu vânzarea de produse agricole şi/sau alimentare, după cum urmează:

a) vânzările când sunt realizate pe teritoriul României, precum şi cele realizate în afara teritoriului ţării, atunci când produc efecte pe teritoriul României;

b) serviciile prestate de cumpărător furnizorului, în măsura în care acestea vizează practicile comerciale neloiale prevăzute de această lege;

c) nu se aplică acordurilor dintre furnizori şi consumatori.

Potrivit legii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

• consumator – orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii care cumpără sau dobândesc produse agricole şi/sau alimentare pentru consum propriu;
• contract comercial – cuprinde condiţiile comerciale efective definite ca însumarea tuturor condiţiilor comerciale, exprimate în procente din valoarea estimată a vânzărilor, însumând toate costurile comerciale percepute în legătură cu vânzarea produselor, valoarea absolută sau procentuală din cifra de afaceri;
• cumpărător – orice persoană fizică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială sau persoană juridică, indiferent de locul de stabilire al persoanei respective, care cumpără produse agricole şi/sau alimentare; termenul „cumpărător” poate include un grup de astfel de persoane fizice şi juridice;
• furnizor – orice producător agricol sau orice persoană fizică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială sau persoană juridică ce vinde produse agricole şi/sau alimentare; termenul „furnizor” poate include un grup de astfel de producători agricoli sau un grup de astfel de persoane fizice şi juridice, precum organizaţiile de producători, organizaţiile de furnizori şi asociaţiile unor astfel de organizaţii;
• practicile comerciale neloiale – sunt considerate practicile care contravin bunei conduite comerciale, bunei-credinţe şi corectitudinii, care sunt impuse unilateral de un partener comercial altuia, chiar şi atunci când acestea rezultă în urma înţelegerii între părţi;
• produse agricole şi alimentare – produsele enumerate în anexa nr. I la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi produsele care nu sunt enumerate în anexa nr. I, dar care sunt procesate în scopul utilizării ca alimente prin folosirea produselor enumerate în această anexă;
• produse agricole şi alimentare perisabile – produse agricole şi alimentare care, prin natura lor sau la stadiul lor de procesare, sunt susceptibile să devină improprii pentru vânzare în termen de 30 de zile după recoltare, producere sau procesare;
• delistare – acţiunea prin care cumpărătorul informează furnizorul că anumite produse din oferta activă nu vor mai fi prezentate la raft pentru consumatori, prezentând şi argumentele care au dus la acea acţiune, inclusiv refuzul de a mai comanda şi expune marfa;
• recepţie – acţiunea de preluare a mărfii în spaţiile cumpărătorului, a produselor agricole şi/sau alimentare în baza verificării cantitative şi calitative a mărfii;
• represalii comerciale – acţiuni înfăptuite de către un cumpărător asupra furnizorului sau a furnizorului asupra cumpărătorului, cu scop de intimidare pentru a influenţa comportamentul acestuia, în sensul acceptării condiţiilor contractuale ale cumpărătorului sau furnizorului sau a unor condiţii comerciale defavorabile furnizorului, respectiv cumpărătorului;
• stocarea – crearea de stocuri ale produselor din oferta furnizorului în depozitele cumpărătorului;

Cumpărătorului îi sunt interzise următoarele (lista de mai jos este exemplificativă):

1. să depăşească termenul de plată astfel cu mai mult de 14 zile respectiv 30 de zile calendaristice de la scadenţă, în funcție de situație.

2. să stabilească un termen de preaviz mai mic de 30 de zile lucrătoare pentru anularea comenzilor de produse agricole respectiv mai mic de 60 de zile pentru delistarea unui produs marcă privată a unui producător pentru categoriile de produse care includ comercializarea unei mărci proprii a magazinului;

3. să modifice în mod unilateral clauzele unui contract comercial pentru produse agricole şi/sau alimentare care se referă la frecvenţa, metoda, locul, calendarul sau volumul furnizării sau livrării produselor agricole şi alimentare, standardele de calitate, condiţiile de plată, preţurile sau în ceea ce priveşte furnizarea de servicii;

4. să solicite furnizorului plăţi pentru deteriorarea sau pierderea de produse agricole şi/sau alimentare, survenite în spaţiile cumpărătorului după recepţie, atunci când o astfel de deteriorare sau pierdere nu a avut loc din neglijenţa sau culpa furnizorului; fac excepţie viciile ascunse pentru produsele agricole şi alimentare pentru care furnizorul va trebui să suporte contravaloarea sau înlocuirea acestora;

5. să refuze să confirme în scris clauzele unui contract între cumpărător şi furnizor în legătură cu care furnizorul a solicitat o confirmare scrisă; nu este inclusă situaţia în care contractul se referă la produse care urmează să fie livrate de un membru al unei organizaţii de producători, inclusiv o cooperativă, organizaţiei de producători al cărei membru este furnizorul, dacă statutul respectivei organizaţii de producători sau dacă normele şi deciziile prevăzute în respectivul statut ori derivate din acesta conţin dispoziţii cu efecte similare clauzelor contractului;

6. să divulge termenii şi condiţiile contractului comercial pentru achiziţia de produse agricole şi/sau alimentare, cu excepţia cazului în care aceasta este necesară pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate faţă de respectivul furnizor sau respectarea unor prevederi legale; prezenta prevedere se aplică şi furnizorului;

7. să ameninţe cu efectuarea sau să efectueze represalii comerciale împotriva furnizorului, în cazul în care furnizorul îşi exercită drepturile legale sau contractuale, inclusiv prin depunerea unei sesizări la autorităţile de implementare a legii sau prin cooperarea cu autorităţile de aplicare a legii în timpul unei cercetări aprofundate;

8. să solicite furnizorului compensarea costurilor aferente examinării plângerilor clienţilor referitoare la vânzarea produselor furnizorului, în absenţa unei conduite neglijente sau a unei culpe din partea furnizorului;

9. să returneze furnizorului produsele agricole şi/sau alimentare nevândute;

10. să întârzie recepţionarea şi întocmirea documentelor de recepţie a produselor agricole şi alimentare;

Furnizorii şi cumpărătorii pot adresa sesizări:

a) autorităţii de implementare a legii din România;

b) autorităţii de aplicare a legii statului membru în care este stabilit furnizorul sau autorităţii de aplicare a legii statului membru în care este stabilit cumpărătorul care este suspectat de implicarea într-o practică comercială neloială.

Pentru soluţionarea cazurilor privind practicile comerciale neloiale, reprezentanţii autorităţilor de implementare şi aplicare a legii pot solicita autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi cumpărătorilor sau furnizorilor documentele conţinând informaţiile necesare, indicând temeiul legal, scopul, termenele, precum şi sancţiunile prevăzute de prezenta lege. Autorităţile de implementare şi aplicare a legii pot identifica practici comerciale neloiale noi, altele decât cele prevăzute de prezenta lege, în vederea formulării de propuneri de modificare şi completare a cadrului legal.

În cazul în care se constată că nu există dovezi privind existenţa unei practici comerciale neloiale sau că sesizarea este neîntemeiată, în termen de 30 de zile de la înregistrare, se comunică reclamanţilor un răspuns motivat.

Termenul de soluţionare a sesizărilor referitoare la practicile comerciale neloiale este de 60 de zile de la data declanşării cercetării aprofundate de către autoritatea de aplicare a prezentei legi, cu posibilitatea prelungirii termenului cu 30 de zile pentru situaţiile complexe, dar nu mai târziu de 90 de zile de la înregistrarea sesizării.

Deciziile autorităţii de aplicare a prezentei legi prin care se constată şi se sancţionează practicile de concurenţă neloială rămase definitive au caracter probatoriu cu privire la săvârşirea unei practici comerciale neloiale.

Deciziile adoptate de către autoritatea de aplicare a prezentei legi se comunică de îndată, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la emitere, părţilor în cauză, având obligaţia de a se conforma imediat măsurilor dispuse.

Practicile neloiale reglementate de prezenta lege constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni.

În funcție de practica neloială adoptată, sancţiunea poate consta în :

a) amendă de la 250.000 de lei la 500.000 de lei,

b) amendă de la 500.000 de lei la 600.000 de lei,

c) amendă de 1% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior.